Alimentaţia corectă a copilului în cadrul unei diete vegetariene

Comentat de 1 Membri   Vezi comentariile

Rezumatul articolului

Dietele vegetariene au început să câştige din ce în ce mai mulţi fani printre familiile cu copii. Un motiv ar fi faptul că există probe ştiinţifice care dovedesc că meniurile sărace in grăsimi animale ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge şi a lipidelor.Mulţi experţi cred, de asemenea, că dieta vegetariană reduce riscul apariţiei bolilor de inimă şi a diabetului. În plus, în ciuda unor studii recente care afirmă contrariul, ei mai susţin că o dietă vegetariană scade riscul îmbolnăvirii de cancer de colon.

În timp ce unele familii renunţă la carne din motive de sănătate, altele se bazează pe motive relativ diferite. Unii vegetarieni susţin că ei folosesc mai puţine resurse naturale decât cei care consumă carne şi, astfel, protejează mai mult mediul natural înconjurător. Unii sunt împotriva uciderii animalelor, din motive morale.Iar alţii, hinduşi şi budhişti, nu consumă carne din motive religioase.

Ce este o dietă vegetariană?

Dieta vegetariană este cea care exclude toate sau aproape toate alimentele obţinute din produse animaliere. Dar sunt mai multe variaţii pe această temă:

O variantă a dietei vegetariene este cea care exclude în întregime toate produsele de origine animală şi se bazează numai pe feluri de mâncare obţinute din produse de origine vegetală.

O altă variantă este aceea a dietei lacto-vegetariene, care include produsele de origine vegetală, la care se adaugă câteva sau toate produsele lactate.

O dietă lacto-ovo- vegetariană este bazată pe produse de origine vegetală, lactate şi ouă.

Mai există o posibilitate, aceea a unei diete semi sau parţial vegetariene, care nu constituie însă o dietă vegetariană în adevăratul sens al cuvântului. Această categorie este extrem de variată, în funcţie de preferinţele personale ale fiecăruia. Unele persoane parţial vegetariene se limitează la a consuma doar unul sau câteva produse de origine animală, altele exclud doar carnea roşie, iar alţii mănâncă doar peşte şi elimină din alimentaţie carnea de pasăre şi carnea roşie.

Formula perfectă pentru copiii în creştere

Părinţii care aleg un regim vegetarian ar trebui să preocupaţi, în primul rând, de modul în care cresc şi se dezvoltă copiii lor.Copiii în creştere au nevoie de două ori mai multe calorii şi de trei ori mai multe proteine pe 500 g din greutatea corpului, decât un adult. Acest lucru se datorează faptului că regimul copiilor are un dublu rol:să favorizeze funcţionarea optimă a organismului şi să impulsioneze creşterea. În schimb, regimul alimentar al adulţilor este menit să furnizeze suficiente calorii şi proteine pentru a menţine funcţiile corpului.

Experţii în nutriţie susţin că o dietă vegetariană sau semi-vegetariană poate să îndeplinească toate exigenţele din punctul de vedere al nutriţiei pentru creşterea şi dezvoltarea atât a bebeluşilor, cât şi a copiilor mai mari. Vegetarienii care mănâncă ouă, beau lapte sau consumă produse lactate nu întâmpină nicio problemă în a asimila cantitate necesară de substanţe nutritive dacă dieta este atent gândită.Copiii trebuie să consume, însă, o cantitate mai mare de mâncare vegetariană pentru a obţine aceleaşi beneficii pe care l-ar putea obţine dintr-o cantitate mai mică de alimente de origine animală.Tipul produselor de origine vegetală oferite este de asemenea important pentru a asigura cele mai bune proteine posibile. Substanţele nutritive care pot lipsi dintr-un meniu vegetarian gândit greşit sunt: proteinele, calciul,fierul,vitamina B12 şi zincul.

Calculul Caloriilor

Dietele vegetariene bogate în fibre, dar care exclud în totalitate produsele de origine animală (lapte, ouă), ar putea să nu furnizeze destule calorii pentru copii.O dietă bogată în fructe proaspete, legume şi cereale este, de obicei, bogată în fibre. Dar, oferindu-i copilului şi produse cereale rafinate cum ar fi: biscuiţii sau produsele din făină albă, sucuri de fructe şi fructe şi legume fără coajă, puteţi să reduceţi conţinutul de fibre dintr-o dietă bazată exclusiv pe produse de origine vegetală. Avocado, untul de nuci si seminţe, fructele uscate şi podusele din soia înglobează multe calorii în cantităţi foarte mici, lucru minunat pentru o creştere sănătoasă.

Proteinele :Cantitate şi Calitate

Atât cantitate, cât şi calitatea proteinelor dintr-o dietă vegetariană sunt importante.Copiii pot să obţină cantitate de proteine de care au nevoie mâncând o varietate de produse vegetale, în timp ce părinţii pot să le monitorizeze cu atenţie cantitate de calorii consumate.Copiii ar trebui să consume cereale, legume,produse din soia,unt de arahide şi fasole, pentru a acumula destule proteine.

Tipul de aminoacizi -moleculele care produc proteinele din hrană - determină calitatea proteinelor pe care copilul le primeşte din hrană.Corpul nostru poate să producă mulţi aminoacizi dar 10 din ei, cunoscuţi ca "aminoacizi esenţiali" trebuie să provină din dieta noastră.De exemplu, fasolea, mazărea şi alte legume sunt deficitare în metionină,un aminoacid sulfurat indispensabil vieţii .Porumbul şi alte cereale sunt deficitare în lizină, un aminoacid cu înalte calităţi nutritive, indispensabil creşterii.În concluzie, o dietă vegetariană sănătoasă conţine atât legume, cât şi cereale consumate zilnic, pentru a compensa aceste lipsuri ale unor aminoacizi, rezolvate de civilizaţiile antice prin combinaţiile făctute între orez şi fasole sau porumb şi fasole.

Menţinerea Calciului

Calciul este foarte important pentru creştera oaselor şi a dinţilor.Vegetarienii sau ovo vegetarienii care nu includ produse lactate în dieta lor, se pot confrunta cu deficienţe ale acestui mineral.Surse alternative foarte bune de calciu sunt

lapte de soia sau lapte de orez bogate în calciu

suc natural de portocale bogat în calciu

brânză tofu cu calciu

fasole gătită fără carne

boabe uscate (năut, fasole verde, fasole albă)

varză creaţă, broccoli, spanac şi varză chinezească

extract de malţ

pastă de susan

seminţe de susan

migdale

smochine uscate

Evită deficienţa de fier

Fierul este responsabil cu păstrarea numărului de celule roşii din sânge la un nivel normal. Anemia cauzată de lipsa de fier este o problemă comună de nutriţie la copii, indiferent de dieta pe care o respectă. Dar, cum fierul poate fi găsit în cantităţi semnificative în carnea roşie, iar aceasta este exclusă din dieta vegetariană, se impune substituirea ei cu alte produse ce pot asigura necesarul de fier, cum ar fi:

Legume cu frunze de culoare verde închis (spanac,varză creaţă, sfeclă elveţiană)

cereale bogate în fier

fasole

cereale integrale sau îmbogăţite şi produse pe bază de cereale

boabe uscate (năut, linte,fasole pinto)

stafide

smochine

suc de prune

pepene roşu

seminţe de dovleac şi de susan

nuci de soia

extract de malţ

Fructele bogate în vitamina C, cum ar fi citricele şi sucurile de fructe citrice, favorizează absorbţia acestui mineral important în organism.

Importanţa Vitaminei B12 şi a Biotinei

Marea majoritate a produselor de provenienţă vegetală sunt bogate în vitamine. Cu toate acestea, vitamina B12 şi biotina reprezintă un motiv de îngrijorare pentru vegetarieni şi ovo-vegetarieni, deoarece sursele pentru acestea sunt destul de reduse ca număr. Vitamina B12, cu un rol deosebit de important în prevenirea anemiei şi pentru funcţionarea normală a sistemului nervos, poate fi găsită în: unele cereale, laptele de soia sau laptele vegetal- sau poate fi luată ca supliment alimentar. Biotina se regăseşte în legume şi majoritatea vegetarienilor beneficiază de efectele ei pozitive. În cazul ovo-vegetarienilor, însă, se pot întâlni situaţii în care unii dintre ei consumă prea multe ouă pe zi şi, atunci, o altă proteină, Avidin, care se găseşte în ouă, împiedică absorbţia în organism a biotinei. O cantitate deficitară de biotină în organism poate avea efecte negative, cum ar fi: căderea părului, o piele uscată şi pierderea simţurilor.

Veşti bune despre Zinc

Deficienţele de zinc sunt foarte rare printre vegetarieni.Cele mai de încredere surse de zinc de provenienţă vegetală sunt: fasolea, pastele din făină integrală, cerealele, brânza tofu, untul de arahide şi miso (cu specific japonez, fiind un produs fermentat din soia, sare şi încă o cereală)

Părinţi,reţineţi aceste lucruri!

Dacă o familie vrea să urmeze o dietă vegetariană,copiii pot participa în totalitate.Dar pentru că este esenţial să îi ajutăm să crească sănătos, este indicat să fie măsuraţi şi cântăriţi în mod frecvent, pentru a vă asigura că sunt pe drumul cel bun. Unul dintre efectele dietei vegetariene poate fi ca micuţul să aibă scaune mai moi şi mai dese decât normal .Creşterea consistentă şi normală, starea de bine, acestea trebuie să constituie focusul consultaţiilor efectuate de medicul tău.

Poate fi, de asemenea, de ajutor să consulţi un nutriţionist acreditat.În acest fel, părinţii se pot asigura că micuţii lor vor primi necesarul de calorii, proteine, vitamine şi minerale.Copiii ar trebui să primească produse din lapte de vacă sau din lapte de soia pentru a creşte posibilitatea unei dezvoltări sănătoase.Reţineţi: Multe tipuri de lapte de soia nu au mai multe calorii decât caimacul de la lapte. Dacă părinţii urmează sfaturile practice pe care le-am subliniat, există toate motivele să fie convinşi că micuţii lor se vor dezvolta sănătos urmând o dietă vegetariană.

Propuneri de porţii pentru dieta micuţului tău.

Grupa alimentară

Numărul de porţii

Grâne

6 sau mai multe porţii.O porţie este egală cu 1/2 sau 1 felie de pâine; 110 g până la 170 g de cereale, grâne sau paste gătite; 110g până la 220g de cereale deshidratate.

Fasole, nuci,seminţe

2 sau mai multe porţii. O porţie este de la 110g la 220g fasole (boabe) gătită, tofu, tempeh (boabe de soia fermentate); 15g până la 30g nuci, seminţe, sau unt de arahide sau de seminţe.

Lapte de soia sau de orez îmbogăţit.

3 porţii.O porţie reprezintă 110 ml de lapte de soia, lapte de orez sau lapte praf special pentru copii mici.

Legume

2 sau mai multe porţii.O porţie constă în 120g până la 180g legume gătite sau 140g până la 220 g legume crude

Fructe

3 sau mai multe porţii.O porţie înseamnă 110g până la 220g fructe din compot,110 ml suc natural, 120 g fruct mediu.

Grăsimi

3 sau 4 porţii.O porţie constă într-o linguriţă de margarină sau ulei.

Înapoi la începutul paginii