Ghidul durerilor de burtică şi problemelor cu stomacul

Deşi copiii se plâng frecvent de dureri de burtică – în 5-10 la sută din cazuri, pentru asta ajung la doctor sau la urgenţă – rar se întâmplă ca acestea să fie un motiv serios de îngrijorare.

De cele mai multe ori, durerile de burtică sunt provocate de o viroză şi dispar în câteva zile. Conform unui studiu de la Universitatea din Indiana, numai la 1-2 copii din 100 situaţia era suficient de gravă cât să se apeleze la tratamente specifice sau intervenţii chirugicale.

Semne

Cu toate acestea, există unele semne care îţi arată că ar trebui să apelezi la medic pentru a înţelege ce se întâmplă. Deşi e ciudat, intensitatea durerii nu este neapărat cel mai important factor.

Gazele intestinale pot face copilul să ţipe brusc, să nu îşi găsească liniştea şi să se tăvălească pe jos, dar nu provoacă febră sau vomitături şi se pot calma printr-o baie caldă şi liniştitoare.

Dacă durerea se intensifică în decursul a câteva ore şi copilul se plânge că îl doare când stă drept, când pune mânuţa la burtică sau când se mişcă, s-ar putea ca problema să fie mai gravă. Alte semne îngrijorătoare sunt:

• Durerea abdominală asociată cu febră mare • Vomatul, mai ales când acesta are culoarea maro, verde sau galben sau conţine sânge • Abdomen umflat (tensionat, rotund, care iese în afară mai mult decât e normal la copilaş) • Durere la urinare • Urină cu sânge sau puroi sau de culoare maro închis • Scaun cu sânge sau puroi

Anunţaţi imediat doctorul de aceste simptome.

Durerile repetate, mai ales dacă trezesc copilul noaptea din somn şi provoacă pierderi în greutate, pot fi un semn al unei inflamaţii sau infecţii cronice la nivelul intestinelor.

Dacă copilul se plânge repetat de dureri în situaţiile de stres (de exemplu, când merge la o şcoală sau grădiniţă nouă sau pleacă într-o excursie) şi acestea nu sunt însoţite de alte simptome, înseamnă că sunt un simptom al stresului. Cel mai probabil sunt provocate de situaţia tensionată – nu de o problemă fizică.

Sensibilitatea la alimente, mai ales intoleranţa la lactoză, poate provoca crampe şi gaze intestinale. Verificaţi istoricul familiei, deoarece problemele digestive sunt de multe ori ereditare.

Dacă bănuiţi că aceasta este problema, renunţaţi la lapte şi lactate (sau la alimentul care credeţi că îi face rău copilului) timp de o săptămână. Dacă simptomele dispar, reveniţi la regimul alimentar dinainte. Dacă simptomele apar din nou când îi daţi lapte, vorbiţi cu doctorul despre adaptarea regimului alimentar al copilului ca să renunţaţi la lapte, asigurându-vă în acelaşi timp că primeşte suficient calciu.

Şi îndulcitorii artificiali din guma de mestecat fără zahăr şi din sucurile răcoritoare pot provoca diaree, balonare şi crampe. Prea mult suc de mere sau sucurile cu cofeină (cola) pot provoca crampe şi discomfort.

Cauze neobişnuite ale durerilor de burtică

Deşi majoritatea durerilor abdominale sunt provocate de mici viroze (cunoscute sub numele de gastroenterită sau gripă gastrică), s-ar putea să te mire faptul că faringita streptococică se poate manifesta uneori nu prin dureri de gât, ci prin febră şi dureri de burtică. De altfel, de mai multe ori mi s-a cerut să vin la spital pentru a consulta un copil suspect de apendicită, care de fapt avea o infecţie cu streptococ.

Şi infecţiile urinare şi pneumonia pot provoca dureri abdominale uneori. Când nu sunt siguri că durerea de burtică vine într-adevăr de la burtică, pediatrii cer mostre de urină şi radiografii toracice. Atenţie la probleme cu orice alte organe, chiar dacă copilul se plânge cel mai mult de burtică.

Urmează-ţi instinctele

Dacă eşti convinsă că copilul e bolnav, anunţă medicul, chiar dacă nu ştii exact ce să îi spui. O bunicuţă care venea la cabinetul meu a salvat viaţa nepoţicii care vomita întruna. Fetiţa nu prezenta niciun alt simptom de afecţiune gravă, dar bunica simţea că „nu e cum trebuie“. Am descoperit că fetiţa avea volvulus intestinal, care poate fi extrem de periculos şi se ştie că este dificil de diagnos