De la mămică la mămică: Somnul neîntrerupt pe parcursul nopţii e ceva ce merită sărbătorit

Isabel, prima mea fetiță, a venit pe lume grăsună și sănătoasă, la 4,255 kg, defilând cu un căpușor plin de păr șaten închis. Ca orice proaspătă mămică, bănuiam că zilele ohihnei și somnului neîntrerupt fac parte din trecut.

Și am avut dreptate!

Obiceiurile de somn ale lui Isabel erau haotice la început, făcându-ne pe mine și pe soțul meu să stăm treji indiferent de ora din noapte. Așteptam cu nerăbdare ziua în care o voi face pe micuța mea să doarmă întreaga noapte. Desigur, durează până când se atinge aceasă etapă, dar la un moment dat se întâmplă.

Iată povestea somnului puiuțului meu.

Încet, dar sigur

Până la momentul vârstei de trei luni, Isabel și cu mine stabiliserăm o rutină la culcare: băiță, alăptare, poveste și pătuț. Acest program stabil a ajutat-o să se liniștească la sfârșitul zilei și i-a semnalat că e timpul să se odihnească. Îmi trimiteam micuța la culcare în fiecare seară până în ora 2 a.m. – când striga după următoarea hrănire.

Mai e puțin

Treptat, Isabel a început să se trezească puțin mai târziu – o etapă a dezvoltării bebelușului care mi-a dat de asemenea puțin din odihna suplimentară de care aveam atâta nevoie. Scopul meu era să o fac să adoarmă de la momentul culcării până la 5 a.m.

A reușit

Când Isabel a dormit în sfârșit timp de șapte ore încontinuu, am fost puțin surprinsă. Știam că la un moment dat voi reuși să o fac pe micuța mea să doarmă peste noapte dar, din păcate, corpul meu era pregătit ca ea să se trezească mai devreme. Sânii trebuie să fie goliți de lapte conform unui orar constant, așa că în timp ce ea dormea în continuare, eu eram oricum trează – și cu sâni destul de umflați și plini.

O masă rapidă

Imediat ce Isabel se trezea, îmi hrăneam micuța pentru a obține o oarecare ușurare. Lua o porție mare din fiecare parte – apoi se întorcea cu promptitudine înapoi la somn!

După o altă săptămână, sânii mei s-au obișnuit, iar Isabel și-a menținut noul obicei mulțumitor de a dormi întreaga noapte.

Acum că Isabel are câțiva anișori, s-a dezvoltat până în punctul în care este o somnoroasă veritabilă. Deși îmi lipsesc uneori zilele în care era mai mică, cu siguranță nu îmi lipsesc zilele în care programul bebelușului meu însemna să fiu trează întreaga noapte. Acum dormim cu toții mult mai bine!